Pastele: o poveste despre altruism (de Lori Borgman)

Povestile despre sacrificiu intotdeauna ne capteaza atentia. Atunci cand citim despre eroi, ne simtim si inspirati si, intr-un fel, incomod. Altruismul ne impresioneaza, dar intrebarea care nu ne da pace este – as proceda oare si eu la fel?

Cu ani in urma, imi amintesc, am fost impresionata de povestea lui Chuck Colson, pe care a relatat-o atunci cand a iesit din inchisoare, condamnarea lui fiind legata de scandalul Watergate din timpul administratiei Nixon.

Colson a avut parte de clipe grele in timpul aflarii sale dupa gratii. Tatal lui a murit. Mama era singura. Sotia lui avea mainile legate, incercand sa tina singura casa si familia fara ajutorul lui, si apoi baiatul i-a intrat in bucluc si a fost arestat pentru posesie de marihuana.

Un congresman, care era membru al grupului de rugaciuni al lui Colson din Washington, D.C., l-a sunat pe Colson in puscarie. Acest membru al congresului i-a zis ca va incerca sa aiba o intrevedere cu presedintele pentru a-l intreba daca ar putea el executa restul termenului de pedeapsa in locul lui Colson, pentru ca acesta sa fie eliberat si sa se poata intoarce la casa si familia lui.

Ce fel de om se ofera sa ia locul altui om in inchisoare?

La un banchet organizat pentru strangerea de fonduri, cineva a intrebat o femeie care statea la masa noastra cum se simte. „Destul de bine pentru cineva care are doar un rinichi,” a raspuns ea.

Intr-o zi, femeia aceasta a intalnit o fosta studenta la biserica pe care o frecventa. O studenta care a avut un an greu. In aceasi seara, studenta a sunat-o pe neasteptate. I-a spus ca are nevoie de un transplant de rinichi. Ca toti cei din familia ei au fost testati, dar nimeni nu corespundea conditiilor pentru a face transplant. N-ar fi de acord profesoara sa fie testata, pentru a verifica daca poate fi donator de rinichi? Acest lucru implica realizarea testelor si apoi asteptarea rezultatelor, dar profesoara a zis da.

Ce fel de femeie renunta la un rinichi pentru o fosta studenta?

Ross Andrew McGinnis, 19 ani, soldat, nascut in suburbiile Pittsburgh-ului, patrula in Baghdad. O grenada a fost aruncata in vehiculul lui blindat. Realizand ca cei patru soldati care erau inauntru nu vor reusi sa iasa la timp, McGinnis a sarit in vehicul, s-a aruncat asupra grenadei, absorbind intreaga forta a exploziei.

McGinnis a fost decernat postmortem cu Medalia de Onoare. „A avut oportunitatea sa scape,” a spus tatal lui. „A ales sa nu o faca.”

Orice poveste despre sacrificiu ne aminteste intotdeauna despre cel mai mare sacrificiu, cel pe care Crestinii de pe tot globul il comemoreaza saptamana aceasta – sacrificiul lui Hristos.

Ca si acel membru al congresului, Hristos a fost dispus sa ia vina altuia asupra sa si sa execute pedeapsa. Ca si profesoara, a fost dispus sa fie dezintegrat fizic, pentru ca altii sa ramana intregi si la fel ca soldatul, s-a predat mortii, pentru ca prietenii lui sa aiba o viata.

Dar moartea lui Hristos pe cruce nu reprezinta sfarsitul povestii, asa cum si Vinerea Mare nu reprezinta sfarsitul Saptamanii Mari. Sacrificiul lui Hristos a fost lumina care a umplut pagini ale timpului si inca mai radiaza astazi datorita miracolului Invierii.

Marea bucurie a Pastelui consta in faptul ca sacrificiul lui Hristos nu numai ca ofera daruri de speranta, vindecare si viata, dar si prin faptul ca prin sacrificiul unuia, speranta vietii de dupa moarte apartine acum multora.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Aprilie 2010
L M M M V S D
« Mar   Mai »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
%d blogeri au apreciat asta: