Dragobete, bărbat chipeş şi năvalnic
24 Feb 2011 Scrie un comentariu
A sosit şi 24 februarie, o zi cu o semnificaţie aparte în calendarul popular românesc. Astăzi este Dragobetele, altfel spus Ziua Îndrăgostiţilor la români. Sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de Dragomir cel beat de dragoste sau de Cap de primăvară ori Dragomiru Florii, ultimele nume fiind cam nepotrivite anul acesta, când iarna încă îşi face de cap şi nu are nici un gând să facă loc primăverii. Se spune că, de Dragobete, păsările nemigratoare se adună în stoluri şi ciripesc, îşi aleg perechea şi încep să-şi construiască, tot în această zi, cuiburile.
Despre minunatele obiceiuri, din păcate, unele dintre ele pierdute cu trecerea anilor, ne-a vorbit conf. dr Pa ula Popoiu, director general al Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”: “Dragobete este mai ancorat în tradiţia zeilor antici ai dragostei – bărbat chipeş şi năvalnic (uneori reprezentat chiar de planta numită popular ,,Năvalnic”, cu multe proprietăţi terapeutice care fac aluzie la dragoste), un “zburător cu plete negre” care bântuie visele celor îndrăgostiţi, la început de primăvară, când natura însăşi reînvie, ursul iese din bârlog căutându-şi pereche, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia Mai mult
Aparatul foto
27 Ian 2011 2 comentarii
in povesti
Primul meu aparat de fotografiat a fost un Zenit. Mi l-a facut cadou cumnatul meu, care este fotograf si m-a facut tare fericita. Chiar in primul an de facultate am avut laborator foto, unde nu numai ca ne faceau o introducere in tainele fotografiei jurnalistice, dar ne si invatau cum sa developam singuri filmul si sa facem fotografiile. Sigur ca majoritatea pozelor nu erau jurnalistice, ci cu noi cracanate pe la camin…
Tin minte ca intr-un an (nu mai stiu care) au intrat studentii in greva. Si unul dintre liderii grevistilor era un baiat frumos, student la istorie, cu plete negre si lungi pana la umar, cu ochi mari… aproape ca un Fat Frumos. “L-ai observat pe baiatul cu par lung?”, ne intrebam noi, colegele de camera, una pe alta, ca niste cumetre pofticioase la vazul unui tinerel aratos. De obicei ne cam cadeau cu tronc aceiasi baieti si sufeream Mai mult
Declaratie de dragoste…
05 Mai 2010 Scrie un comentariu
in povesti
<<< Tuesday, November 14, 2000
Draga fata frumoasa,
Te-am vazut la internet aici si m-am indragostit de tine. Stai in stanga mea si esti atat de draguta.
Adresa ta o am pt. ca esti acum tot pe mail si am vazut-o. Oare la ce facultate esti? Imi place de tine si nu stiu absolut nimic despre tine, decat ca esti blonda si probabil ai ochi frumosi (nu ii pot vedea de aproape de aici). Poate o sa te mai vad prin SNSPA. Nu te speria, n-o sa-ti mai scriu.
Un baiat din dreapta ta. (desi cand imi vei citi mesajul va fi altcineva in dreapta ta, sau poate nimeni, iar eu voi sta si ma voi gandi la tine).
Adio, fata frumoasa!>>>
Am pastrat acest mesaj, pentru ca intotdeauna imi aduce zambetul pe buze. Din cand in cand, mai caut prin sertarele virtuale, il sterg de praf, il citesc si il depozitez inapoi in ‘inbox’, acolo unde ii este locul de vreo 10 ani. Este una dintre cele mai frumoase declaratii de dragoste care mi s-a facut, iar autorul imi este necunoscut.
Tin minte ca in acea perioada eram foarte trista…
Cand am primit mesajul, am crezut Mai mult
Incredere
02 Feb 2010 3 comentarii
in povesti
Odata, in timpul anilor de studentie, am fost martora unei situatii putin bizare. Un prieten de-al meu si-a inselat prietena, pe care eu o cunoscusem cu cateva zile in urma si care tocmai plecase din localitate. Atunci cand l-am vazut cu alta, am facut ochii mari, dar nu i-am zis nimic. Nu stiam care este tipul de relatie cu fata pe care o cunoscusem cu cateva zile in urma, nu era ea prietena mea si, simteam ca nu e treaba mea sa ma amestec… El era foarte senin, cred ca nici nu gandea, si nu stiu daca s-a gandit vreodata, ca face un lucru urat (de, era un tanar student care incerca sa se distreze la maxim).
Alt lucur mi-a ramas mie in minte. Vremea a trecut, si odata prietena lui (aceea pe care a inselat-o) si care mi-a devenit si mie o buna prietena intre timp, mi-a zis ca ea stie ca el nu a inselat-o si nu ar insela-o niciodata, deoarece il crede prea comod, prea satisfacut (n-a zis indragostit) ca sa o faca. Iarasi am tacut… Nu stiu daca era sau nu treaba mea, nu stiu daca am facut bine, sau ba. Poate da, poate nu. Relatia lor deja avansase, erau impreuna de mult timp si asa si planuiau sa ramana. Aveam eu dreptul sau obligatia sa-i zic ca-i naiva si nu e adevarat ceea ce crede? Habar n-am nici acum.
Ceea ce mi-a ramas mie intiparit Mai mult
Comentarii recente